Teatrul în postumanism și mizele creativității competitive

Roxana-Simona POCLID

Résumé


Rezumat: Fiecare industrie, indiferent de specificul ei, supraviețuiește pe o piață trecând prin două momente cruciale: oferta și procesul de cumpărare. Teatrele românești, precum orice altă industrie, încearcă să vândă o idee și o experiență, deopotrivă. Scopul acestui articol este să reliefeze modurile în care teatrele românești concurează cu celelalte industrii. Aruncate într-o erădigitală, unde actul cumpărării este impersonal, dar rapid și firesc pentru contextul tehnologic actual, adeseori prin intermediul unei platforme, teatrele trebuie să se adapteze și să creeze o legătură între propria identitate și cerințele postumanismului. Ipoteza adoptată în acest articol este că postumanismul schimbă identitatea teatrului în două moduri, cel puțin. În primul rând, în cadrul postumanismului, teatrele pot alege tehnologia, aceasta reprezentând o cale eficientă de a ajunge la public, ori o poate renega, subliniind latura vie a teatrului. În al doilea rând, deoarece teatrele sunt forțate de împrejurări să producă, iar creativitatea este noul pilon al economiei, după ce își creează o identitate distinctivă și devin un brand, trebuie să se asigure că sunt capabile să ofere, într-un mod creativ, o experiență. Poate că teatrul nu trebuie să concureze cu internetul ori cinematografia, luptând să-și păstreze caracterul uman, dar poate utiliza toate resursele new-media și să- și evidențieze identitatea (o formă vie de artă, o modalitate prin care literatura este ,,jucată”, o legătură între oameni: public și actori).


Texte intégral :

PDF

Renvois

  • Il n'y a présentement aucun renvoi.